Uite că am mai avut noroc de o zi frumoasă pe anul acesta. Numai bună de lipit jumătate din blatul de lucru.
Pe fiecare din scândurile luate de la un magazin de bricolaj le-am rindeluit pe laterale pentru a elimina urmele mașinii de rindeluit. Cele două „capre” și gardul au fost banc de lucru și opritor temporar.
Apoi a urmat o porție bună de mere coapte și asamblarea „la rece” a pieselor pentru a vedea cum se așează. În acest moment am constatat ca de fapt 94 x 42 este o dimensiune relativa la un produs finit deoarece 94 era de fapt 92 la 96 (lucru care se vede în umbra formata datorită diferențelor). Am încercat pe cât posibil să le aranjez la același nivel în partea de jos și am început să le lipesc.
Și cum era o zi frumoasă și treaba s-o terminat destul de repede (cam 1 oră și un sfert), am luat pe toată lumea și ne-am dus să ne cocoțăm pe colinele de la Șona unde am avut norocul să vedem o familie de patru căprioare.
Am mai vrut să ajung și la Fierăria lui Lazăr dar ne-am grăbit la masă. Poate data viitoare.