Banca de școală la final. Contractul dintre lemn și alb este plăcut ochiului. Dacă și băncile noastre ar fi arătat așa...

Tranås skolmöbler

Restaurarea este un proces pe care încă îl învăț din articole și poze cu „înainte și după” dar mai ales din practică. De data aceasta a fost o bancă școlară veche, plăcută ca design (minimalist) dar și practică (cum aveam să aflu).

Starea în care am primit-o nu era rea, câteva lovituri pe lemn și multă cerneală. Cererea de restaurare a fost să o fac cu alb pentru a se integra în camera în care avea să fie folosită.

Partea de sus, din două bucăți, poartă semnele uzurii și timpului. Nimic care să nu poată fi curățat și înnoit.
Partea de sus, din două bucăți, poartă semnele uzurii și timpului. Nimic care să nu poată fi curățat și înnoit.
Urmele de cerneală cred că îmi vor da ceva de furcă la îndepărtare.
Urmele de cerneală cred că îmi vor da ceva de furcă la îndepărtare.
Sertarul era acoperit cu lac. Am vrut să îndepărtez complet stratul vechi pentru a aplica unul nou. Pentru asta am folosit un răzuitor.
Sertarul era acoperit cu lac. Am vrut să îndepărtez complet stratul vechi pentru a aplica unul nou. Pentru asta am folosit un răzuitor.
La restaurare am regăsit ștampila producătorului și anul: 1977 (anul nașterii mele). Așa am reușit să aflu cine a făcut banca aceasta și cât de veche este. Pentru viitor, am păstrat partea aceasta asa cum a fost originală.
La restaurare am regăsit ștampila producătorului și anul: 1977 (anul nașterii mele). Așa am reușit să aflu cine a făcut banca aceasta și cât de veche este. Pentru viitor, am păstrat partea aceasta asa cum a fost originală.