Și gata. Toate piesele sunt asamblate la loc și unse cu ulei pentru mecanisme fine.

Raportor Moore&Wright

Astăzi a fost ultima zi caldă de toamnă. Demult îmi doream să restaurez un raportor Moore & Wright luat dintr-un târg din Anglia, împreună cu o riglă care i se potrivește.

Raportorul și rigla lui în starea inițială. Au rugină de suprafață și praf.
Raportorul și rigla lui în starea inițială. Au rugină de suprafață și praf.

Vreo douăzeci de minute ne-am chinuit (eu și tata) să dezasamblăm raportorul. Fiind vechi, șuruburile erau destul de strânse. Până la urmă, luând-o logic, am găsit ordinea corectă.

După prima curățare am trecut la îndepărtarea ruginii.
După prima curățare am trecut la îndepărtarea ruginii.
Toate piesele au ieșit bine. La unele a trebuit să mai insist cu un pic de gel pentru rugină.
Toate piesele au ieșit bine. La unele a trebuit să mai insist cu un pic de gel pentru rugină.
Și gata. Toate piesele sunt asamblate la loc și unse cu ulei pentru mecanisme fine.
Și gata. Toate piesele sunt asamblate la loc și unse cu ulei pentru mecanisme fine.
Roșu și negru. Combinație foarte bună. Acum vinclul meu morocănos a primit o pereche sexy cu care să se însoțească.
Roșu și negru. Combinație foarte bună. Acum vinclul meu morocănos a primit o pereche sexy cu care să se însoțească.
Roțile cauciucate, șuruburile cu cap inbus, înecat și piulițe cu autoblocare. Toată feroneria necesară.

Platformă transport

Recent a trebuit să-mi schimb mașina de spălat pentru că începea să piardă apă. A sosit cea nouă pe care a trebuit să o urc singur în casă. Cum am fost total nepregătit iar cu căratul nu mă omor, am folosit cartul copilului pentru a duce cele 73kg. Și cartul a rezistat (mă mai dădusem și eu cu el și m-a ținut).

Mașina de spălat chinuid cartul copilului.
Mașina de spălat chinuid cartul copilului.

După toată aventura, m-am decis să-mi fac o platformă pentru dus astfel de obiecte grele. Aveam în atelier placaj de fag de 18mm, roțile le-am luat dintr-un magazin de bricolaj. Cu șuruburile o fost mai greu, dar le-am găsit și pe ele împreună cu piulițele cu autoblocare.

Am vrut roți prinse într-un șurub deoarece îmi par mai solide decât cele prinse cu holțșuruburi (cred că asta e singurul cuvânt din limba română cu țș în el).

Am tăiat placajul la dimensiunea finală (50 x 60 cm) și l-am băițuit culoare nuc. Apoi i-am aplicat două straturi de lac pentru protecție și rezistență. Au urmat roțile și gata. Platforma e bună de testat. Bineînțeles, primul a fost băiatul meu, care a testat-o toată seara. Concluzia: ține foarte bine și-mi place să mă dau cu ea.

Cu un zencuitor și coarbă i-am făcut locașul pentru șurubul cu cap înecat.
Cu un zencuitor și coarbă i-am făcut locașul pentru șurubul cu cap înecat.
Roțile cauciucate, șuruburile cu cap inbus, înecat și piulițe cu autoblocare. Toată feroneria necesară.
Roțile cauciucate, șuruburile cu cap inbus, înecat și piulițe cu autoblocare. Toată feroneria necesară.
Roțile au fost testate și se potrivesc la fix. Așa că aplic baițul.
Roțile au fost testate și se potrivesc la fix. Așa că aplic baițul.
Și pentru protecție și aspect comercial (cum zice tata), aplic un pic de lac satinat (sub stricta supraveghere a CTC-ului, adică tata).
Și pentru protecție și aspect comercial (cum zice tata), aplic un pic de lac satinat (sub stricta supraveghere a CTC-ului, adică tata).

Platforma-i gata, așa că trebuie inaugurată. Ce ocazie mai bună să aleg decât căratul altei mașini de spălat.

La treabă într-o nouă locație. Deja am primit cerere de închiriere.
La treabă într-o nouă locație. Deja am primit cerere de închiriere.
Lampa la final, strălucind ca în ziua când a fost scoasă din cutie.

Restaurare lampă

Îmi place să restaurez lucruri diverse iar ele, lucrurile, se pare că mă găsesc pe mine. De data aceasta este rândul unei lămpi de tavan. Proprietara ei tocmai și-a refăcut camera dar pentru că lampa îi aduce aminte de cineva foarte drag, a dorit să păstreze lampa. Îmi place când în spatele obiectelor se ascunde o poveste, evenimente sau sentimente. Fără însuflețirea pe care le-o atribuim noi nu ar fi decât niște … simple obiecte.

Lampa în starea primita, un pic tristă, prăfuită și vopsită
Lampa în starea primita, un pic tristă, prăfuită și vopsită

A început prin a dezasambla lampa până la ultima piesă componentă după care am spălat fiecare piesă și am uscat-o. După uscare am putut evalua mai bine fiecare piesă decorativă pentru a decide cum o restaurez. Majoritatea lor aveau urme de oxidare si poate de rugină? M-ar mira sa fie făcute din fier.

Brațul lămpii, văzut de aproape, un pic cam oxidat.
Brațul lămpii, văzut de aproape, un pic cam oxidat.
Baza abajurului având și ea oxidare și pete de rugină?
Baza abajurului având și ea oxidare și pete de rugină?

Am rămas plăcut surprins să observ că două din cele trei suporturi pentru abajur sunt realizate din tabla folosită pentru bateriile R2. Și celalalt suport este facut tot din tablă reciclată de la alt produs. Deci pe vremea aceea se refoloseau materiale, ceea ce m-a bucurat.

Tablă pentru bateriile R2 produse de IPRS Timisoara - refolosită pe post de suport abajur
Tablă pentru bateriile R2 produse de IPRS Timisoara – refolosită pe post de suport abajur

Acum mă duc afară unde post restaura la aer curat și umbră toate piesele.

Câteva ore mai târziu mă întorc bucuros cu toate piesele curate, frumoase și numai bune de asamblat. Mare mi-o fost mirarea când am observat că baza lămpii este din lemn, prelucrat foarte frumos la strung. Lacul se mătuise un pic. L-am șmirgheluit cu granulație 400 și apoi am mai aplicat două straturi de lac satinat pentru a-i da un luciu frumos.

Toate pieselă lămpii sunt acum curate, gata de asamblat.
Toate pieselă lămpii sunt acum curate, gata de asamblat.

Tanaaaa … lampa este gata asamblată, eu relaxat că nu mi-o rămas nicio piesă iar proprietara nerăbdătoare să o primească.

Pâlnia pentru acoperirea fixării pe tavan, curată și lucioasă.
Pâlnia pentru acoperirea fixării pe tavan, curată și lucioasă.
Lampa la final, strălucind ca în ziua când a fost scoasă din cutie.
Lampa la final, strălucind ca în ziua când a fost scoasă din cutie.

Lampa a fost primită cu bucurie și mirare de cât de bine arată. Eu am fost complimentat și am plecat zâmbind că am reușit să fac pe cineva fericit astăzi.

Părțile principale, emailate și gata de asamblare.

Restaurare menghină portabilă (1)

De ceva timp îmi căutam o menghină portabilă pe care să o pot lua cu mine fie la prezentări fie pe la ateliere de creație. Am găsit în cele din urmă una, la un preț mai mult decât bun.

Menghina în stare originală, dezasamblată parțial
Menghina în stare originală, dezasamblată parțial
Falca față, nu foarte aspectuoasă
Falca față, nu foarte aspectuoasă

Restaurarea ei a fost o plăcere. Am decis să păstrez culoarea albastră originală și am cumpărat un email pe bază de apă (da, știu, aplicat pe fier poate rugini). Am încercat să găsesc un grund mai prietenos dar nu am reușit. Dacă știe cineva, îl rog să-mi recomande.

Primul pas a fost curățarea. Menghina era destul de murdară, cu vaselină veche și plina de impurități. Dar având câțiva prieteni buni sub forma unor soluții de degresare și îndepărtare a ruginii am adus menghina în starea „curat”, exemplificată mai jos:

După curățare și decapare ... mult mai bine
După curățare și decapare … mult mai bine

Axul central s-a curățat tare frumos, neavând urme de rugina și păstrând bine și cromul (sau nichelul?) de pe el.

Cu piesele curățate m-am mutat în atelierul de vopsit (adică bucătărie) unde am definitivat opera.

Primul strat de email a fost aplicat, având o acoperire destul de bună
Primul strat de email a fost aplicat, având o acoperire destul de bună
Părțile principale, emailate și gata de asamblare.
Părțile principale, emailate și gata de asamblare.

Acum menghina este curată și gata de folosit.

Cârpătoare

De ceva timp îmi propuneam să realizez câteva cârpătoare (tocătoare, fund de lemn, depinde de zona din care ești). Sunt excelente cadouri și nu atât de greu de realizat (am zis eu).

Cum de obicei în jurul sărbătorilor am concediu (și frig în atelier), am zis că ar trebui să mă apuc de lucru. Am făcut rost de niște resturi de lemn (nuc și paltin). Lemnul a fost folosit pentru realizarea unei scări de interior, iar ceea ce a rămas (partea brută) mi-a fost oferit mie.

Nucul și paltinul primite.
Nucul și paltinul primite.

Am ajuns la atelier și am tăiat lemnul la dimensiuni care să-mi permită o manipulare mai ușoară. Apoi cu rindeaua de sculptură și cu cea de finisaj, am reușit să fac două fețe ale fiecărei plăci la 90°. Cu banzigul am debitat pe lungime plăcile, astfel încât din fiecare să-mi iasă două cârpătoare.

Toată materia primă disponibilă.
Toată materia primă disponibilă.

Mai aveam și un buștean de frasin, uscat, pe care am reușit să-l tai în două. Cu el m-am oprit aici deocamdată, nehotărându-mă dacă să-l fac tot cârpătoare sau veioze minimaliste. Încă mă mai gândesc.

Apoi, cu rindeaua de finisaj, am rindeluit celelalte fețe ale lemnului. Cu un fierăstrău de traforaj, dar mai mare (coping saw în engleză), am tăiat colțurile si cu o pilă le-am netezit.

Colțurile le-am tăiat cu un fierăstrău de traforaj.
Colțurile le-am tăiat cu un fierăstrău de traforaj.

O mai rămas doar să mă semnez și să aplic un strat de ulei pur de tung, pentru o mai bună rezistență la apă.

Cârpătoarele la final (înainte de finisarea cu ulei pur de tung).
Cârpătoarele la final (înainte de finisarea cu ulei pur de tung).

Cheie șurub menghină 45°

Cu ceva timp în urmă i-am promis lui John, un prieten din Anglia, că am să-i fac o cheie pentru menghina lui. Cum timpul pentru următoarea vizită se apropia, m-am pus pe treabă.

Mai întâi am desenat cheia pe un carton, apoi am transferat-o pe lemn. După 2 minute la banzig și 10 minute cu dalta, am reușit să am gata o formă brută.

Desen mâner după măsurarea secțiunii șurubului
Desen mâner după măsurarea secțiunii șurubului
Mânerul scobit, forma brută
Mânerul scobit, forma brută

Mi-a mai rămas doar să o fac placută la atingere. Rașporul, pila și șmirghelul au fost de ajuns pentru asta. Apoi câteva straturi de ulei de in … și iată: cheia este gata.

Mânerul la forma finală, pregătit pentru finisarea cu ulei de in, fiert
Mânerul la forma finală, pregătit pentru finisarea cu ulei de in, fiert

La probă cheia a intrat cam 70% pe mâner. După câteva ajustări cu dalta, a intrat „la fix”. Așa că l-am luat pe John și am mers la o bere, să mai povestim de-ale noastre.