Sâmbăta aceasta am mers cu copiii în Poiana Brașov cu autobuzul pentru a coborâ pe jos. Pe lângă emoțiile avute pentru a-l meu care nu mai făcuse acest traseu am mai avut și o zăpadă superbă și o vreme nici rece dar nici caldă.
Copiii au mers voinicește tot traseul, cu mici pauze de cărat pe umeri. După 4 ore (11 kilometri și 600 metri diferență de nivel) am ajuns din Poiană înapoi în fața blocului.
Și pentru că au mers atât de mult și de bine, m-am gândit că acest moment merită o medalie. Așa că iată-le mai jos.